Chiar daca invat zi de zi cum sa te uit,
chiar daca privesc neincetat inspre apus,
chiar si asa,nu trece nici macar un minut
sa nu simt tristete pt iubirea ce s-a dus...
Si daca n-am sa mai gasesc
pe lume zambet ca al tau?
Mereu am sa imi amintesc
ce gust avea sarutul tau...
C-o simpla imbratisare stiai sa ma impaci;
azi ma intreb de bine-ti e si ce mai faci.
Nimic din zare, nimic din departari,
nici un vant s-aduca de la tine
ale dorului cantari...
Ma tem ca ai uitat mult prea curand de ochii mei,
ma tem ca nu mai stii si nu-ti mai pare rau de ei;
mai sigur e ca ti-ai gasit de zor
vreo alta pe care o saruti cu dor.
Inmarmurita zace inima-nlauntrul meu,
zace in tacere, parc-ar vrea sa moara,
sa te dea uitarii ii este atat de greu
macar asa trecutul sa n-o mai doara.
unde esti tu zi de vara?
unde esti tu vant de seara?
unde suntei inapoi sa imi aduceti
pe al meu stapan, de ce oare nu-mi raspundeti?
unde-s toate acele primaveri ce mi le promiteai?
ce sunt pentru tine acum?...sau tu ma minteai !?
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu