Ce emotie stranie ma cuprinde
Atunci cand mandra luna isi intinde
Bratele-i palide si reci
Peste codrii si poteci,
Peste campul inverzit
Ce de mult e adormit,
Caci nu se mai aud soaptele calde
Printre stele ca smaralde,
Ce luceau cand ne imbratisam
Si sub ele ne iubeam.
Acum izvorul cristalin
Ce lucea atat de lin
Tace...murmura incet
Ce-ai lipseste-al nostru zambet,
Iara sufletu-mi nemangaiat
Rataceste neincetat
Printre frunze ruginite
De-atatea lacrimi
De iubiri neimplinite.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu